Legatia americana din Bucuresti a intocmit in 1954 un raport
despre starea drumurilor si circulatia auto in Romania. Textul este
inedit;
Confidential
Legatia Americana, Bucuresti, nr. 43
Septembrie 2, 1954
Tema: Vehiculele, strazile si soselele romanesti
Sumar
Starea
autovehiculelor din Romania nu este prea buna; varsta lor medie este
ridicata; lipsesc piese de schimb si numarul vehiculelor in circulatie
este scazut. in plus, strazile orasenesti nu sunt bine intretinute si nu
exista dovezi ca reteaua de sosele asfaltate a fost extinsa in tara.
Sistemul cailor ferate continua sa fie reteaua principala pentru
transportul oamenilor si bunurilor.
Vehicule
1.
Camioanele cu motor sunt, in parte, de fabricatie germana (inainte de
razboi), cehoslovaca si americana si in parte est-germana de dupa razboi
(IFA), cehe (Skoda) si rusesti (ZISS).
Cu putin timp
inainte de sarbatorirea zilei de 1 mai, a fost vazut in Bucuresti un
convoi de autocamioane, unul din ele cu o larga inscriptie ca apartin
primei sute de camioane fabricate in Romania. Aveau marca "Steagul Rosu"
si pareau a fi camioane de tipul Ziss, cu un singur diferential si roti
duble in spate, fara roti motrice in fata. Erau toate de tipul camioane
cu platforma. Prin dimensiunea lor au fost estimate a fi socotite
camioane de 2 ˝ tone in Statele Unite.
La 18 august
(revista presei 1954/194), o relatare de presa arata ca aceste camioane
reprezinta modelul SR-101, construit pe cel rusesc Ziss-150. Se afirma
ca toate componentele, cu exceptia motorului (rusesc de 86 CP Zis), erau
fabricate in Romania, ca productia a inceput in ianuarie 1954, si ca,
pana la aparitia articolului, au fost fabricate 226 vehicule. Se mai
spunea ca au o capacitate de transport de 4 tone, ceea ce, dupa cat se
pare, este mai mult decat capacitatea pe care producatorul american o da
unui camion de aceste dimensiuni.
S-a declarat ca in viitor si motorul va fi fabricat in Romania.
Desigur,
Romania continua sa importe autocamioane. De exemplu, la 8 aprilie
1954, un sir de cca. noua camioane Skoda, noi, cu placi de inmatriculare
temporara-Oradea, au fost vazute apropiindu-se de Bucuresti, pe soseaua
Bucuresti-Ploiesti. La 9 aprilie, sapte autocamioane Zis, noi, au fost
vazute indreptandu-se spre nord catre Ploiesti, pe aceeasi sosea.
Acestea aveau placi de inmatriculare temporara-Galati.
Intrucat
soseaua Bucuresti-Ploiesti este in acelasi timp cea mai importanta in
Romania si singura pe care personalul Legatiei are voie sa circule (in
drum, cum se stie, spre vila Legatiei la Sinaia) - ea ofera ocazia de a
vedea transportul rutier roman in actiune.
Majoritatea
traficului, este alcatuit, desigur, din carute trase de cai jigariti,
dar cel al autocamioanelor pare a nu fi in deosebit de bune conditii.
Rar parcurgi soseaua Bucuresti-Sinaia fara a nimeri cel putin un
autocamion in pana pe marginea drumului, iar unii calatori au relatat ca
au vazut chiar sase. Daca aceasta situatie e generala, ea duce la
presupunerea ca autocamioanele folosite in Romania nu sunt in cea mai
buna stare si nu sunt ingrijite de soferii lor, de obicei nepriceputi1.
Dupa cum s-a aratat, au fost primite autocamioane noi si desi in numar
insuficient pentru a inlocui unele din vehiculele in uz, ele coboara
varsta medie a camioanelor in buna stare.
2. Un
numar sporit de motociclete pare sa circule pe strazile din Bucuresti;
motociclismul pare sa fi dobandit un statut sporit de prestigiu printre
tinerii birocratiei superioare. Examinate mai de aproape erau BMW
est-germane. Adica aveau obisnuita sigla BMW in cerc cu patru sferturi,
cu culoarea rosie in loc de albastru.
Automobile noi
americane, indeosebi Chevrolet, continua sa apara pe strazile
Bucurestilor. in timp, numarul lor sporeste. Iarna trecuta era posibil
sa identifici fiecare Chevrolet tip 1953, in circulatie; in prezent,
modele 1953 si 1954 sunt destul de numeroase pentru ca sa nu mai poata
fi recunoscute individual. Se considera ca majoritatea, daca nu chiar
toate, sunt folosite de securitate (politia secreta).
in
acelasi timp, se pare ca numarul de noi Pobede2 in circulatie (in 4
cilindri model rusesc), este in crestere. Toate arata la fel, deoarece
se pare ca modelul nu a fost schimbat de cand a fost adoptat design-ul
original. Cu toate acestea se estimeaza ca numarul lor in circulatie a
sporit treptat.
In plus sunt in folosinta numeroase
Skoda, cateva Tatra (fabricatie Ceha) si cateva est-germane BMW. Sunt,
de asemenea, Buick-uri si Cadillac-uri pentru inalte oficialitati.
Covarsitoarea
majoritate a turismelor de agrement aflate in circulatie sunt
concentrate in Bucuresti si in statiunile montane. Rar se vede un
automobil in orasele de provincie cu exceptia catorva rable vechi de
14-20 ani, care formeaza taxi-urile la statia de cale ferata. Ele sunt
de obicei de fabricatie americana. Cand cineva vede un automobil de
agrement in stare decenta intr-un oras de provincie, acesta are o placa
de inmatriculare de Bucuresti si indica vreo vizita oficiala.
3.
Autobuzele din Bucuresti si din alte parti continua a fi vechi si
delabrate. Autobuze noi se vad rar, chiar si in Bucuresti. Cele in
circulatie sunt de fabricatie ruseasca.
Situatia a
fost comentata in numarul din 1 iulie 1954 Romania Libera (Revista
presei 1954/153) unde s-a facut cunoscut ca Hunedoara, Turnu Severin si
Satu Mare nu au nici un fel de sistem de transport urban. in intreaga
tara, numai 57% din intregul parc auto al intreprinderilor comunale este
utilizat. Editorialul continua cu constatarea ca la Braila, Deva si
Slatina, mai putin de jumatate a parcului auto este in circulatie. Este
criticata lipsa de piese de schimb desi, fiti sigur, unele autobuze sunt
reparate cu piese de la anticariate. Este nevoie, desigur, de o
aprovizionare larga si continua de noi autobuze, cu piesele de schimb
corespunzatoare.
4. De timpuriu primavara, a sporit
treptat numarul de biciclete vazute pe strazile din Bucuresti si orasele
din provincie. Multe par noi si chiar cele vechi par sa fi fost recent
repuse in circulatie, posibil prin cauciucurile acum disponibile.
Cele
noi care au fost examinate, sunt fabricate in Germania de Est. in ciuda
publicitatii acordate industriei romanesti de biciclete, nu a fost
identificate vreuna (= bicicleta, nota D.C.G.) facuta in tara. Se crede
totusi ca romanii le fabrica acum, deoarece se aud reclamatii privind
calitatea lor, odata cu relatari despre intreruperea productiei de
biciclete obisnuite pentru a efectua operatiuni speciale, pentru oameni
sus-pusi. Asemenea relatari ar putea fi adevarate sau nu, dar ele
constituie o indicatie ca fabricarea bicicletelor continua intr-o
oarecare masura.
Strazi si sosele
Strazile
din Bucuresti au fost rau deteriorate de zapezile de inceput al anului
1954. A conduce oricand este o grea incercare pentru un automobil;
noaptea, primejdia de a deteriora axa din spate sau arcurile este
deosebit de mare. incepand din primavara s-au efectuat unele reparatii -
carpeli; dar stratul de macadam folosit pare a fi destul de subtire,
fara sa aiba un pat de sprijin suficient. Daca iarna viitoare va fi
severa, este de asteptat inca o deteriorare. Nici constructia de baza,
nici nivelul intretinerii strazilor din Bucuresti nu par destul de bune
pentru a preveni o deteriorare treptata a suprafetelor strazilor (cu
exceptia, desigur, a sectiunii "marelui traseu" din raionul Stalin).
Întretinerea
strazilor orasenesti in orasele de provincie este mai rea decat in
Bucuresti. Multe din aceste strazi n-au fost vreodata asfaltate si acolo
unde sunt, s-a facut putin pentru a le intretine.
Soseaua
principala Bucuresti-Ploiesti, desi numai cu doua sensuri, este cea mai
buna in Romania. A fost initial construita de ingineri suedezi in anii
'30 si s-a comportat foarte bine. Pare a fi relativ bine intretinuta, cu
un pod in constructie la Banesti (45° 06 N, 25 46 E) peste raul
Prahova, care va forma ca un ac de par pe sub sosea (vezi telegrama nr.
207, datata 10 iunie 1954). Soseaua continua dupa Sinaia, la Brasov,
Fagaras, Sibiu si Oradea, dar nu se stie nimic despre starea drumului,
deoarece personalul diplomatic din Vest nu are voie sa calatoreasca cu
automobilul mai departe de Sinaia-Predeal.
Din
putinul ce poate fi observat din tren despre drumurile de-a lungul
tarii, ele sunt foarte putin folosite de autovehicule si aproape deloc
asfaltate. Un exemplu de starea transportului rutier este oferit de
armata romana care, cand se deplaseaza prin tara, isi incarca camioanele
pe vagoane-platforma si calatoreste cu calea ferata.
Concluzii
- Autovehiculele romanesti sunt mai ales importate, au o varsta medie ridicata si nu sunt in buna stare (nota D.C.G.).
- Una din dificultatile majore este lipsa pieselor de schimb.
- Majoritatea autovehiculelor folosite de civili in Romania, este concentrata in si in jurul Bucurestilor.
- Transportul
auto este inca in stadiul unui auxiliar al sistemului feroviar.
Principala utilizare a autocamioanelor in Romania astazi, consta in
ducerea si aducerea de marfuri de la terminalele (garile) sistemului
feroviar si in orase, pentru orice transport strict local.
- Cu
exceptia produselor livrate prin pipe-line, aproape totalitatea
transporturilor interurbane de marfuri din Romania trece prin sistemul
feroviar si, dupa toate indicatiile, va continua asa multa vreme.
Acelasi lucru este adevarat si pentru circulatia persoanelor.
Richard Funkhouser
Chargé d'Affaires ad interim
N.A.W. 966.51/9-254
